Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Casa
Casa, verb
Sinonime: a anula, a desfiinţa; a scoate din serviciu, a scoate din uz.

Casă, substantiv feminin
Sinonime: imobil, clădire, locuinţă, cămin, domiciliu, familie, dinastie, neam; întreprindere, firmă; casierie, ghişeu de plăţi; coşmelie.

Casa, substantiv articulat
Sinonime: (astronomie) gemma, perla.  
Casabil
Casabil, adjectiv
Sinonime: casant, destructibil, distructibil, fragil, friabil, (despre o hotărâre judecătorească) anulabilă.  
Casant (casantă)
Casant (casantă), adjectiv
Sinonime: fragil, slab, delicat.  
Casap
Casap, substantiv masculin (regional)
Sinonime: măcelar; gâde, călău.  
Căsăpi
Căsăpi, verb (popular)
Sinonime: a tăia, a omorî, a ucide, a măcelări, a distruge.  
Căsăpie
Căsăpie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: măcelărie.  
Căsăpire
Căsăpire, substantiv
Sinonime: ciopârţire, distrugere, exterminare, masacrare, măcelărire, nimicire, sfârtecare, sfâşiere, stârpire.  
Casapniţă
Casapniţă, substantiv
Sinonime: măcelărie.  
Căsar
Căsar, substantiv
Sinonime: bărbat, gospodar, soţ; căsaş.  
Casare
Casare, substantiv
Sinonime: fărâmare, sfărâmare, spargere, zdrobire.

Caşare, substantiv
Sinonime: (acoperire a unei țesături cu o peliculă care imită pielea) caşurare.  
Căşărie
Căşărie, substantiv
Sinonime: stână, târlă.  
Căsași
Căsași, substantiv masculin la plural
Sinonime: (învechit) oameni de casă ai domnului; rude.  
Casat
Casat, adjectiv
Sinonime: spart.  
Casație
Casație, substantiv
Sinonime: abrogație, anulație, remiză, rezoluție, (variantă) casațiune.  
Căsător
Căsător, substantiv
Sinonime: bărbat, soţ.  
Căsătoresc
Căsătoresc, adjectiv
Sinonime: casnic, conjugal, matrimonial.  
Căsători
Căsători, verb
Sinonime: (popular) a se căpătui, (regional) a se toldui, a se lega, a se uni, (popular) a se însoţi, a se lua; a se cununa, a se însura, a se mărita.  
Căsătorie
Căsătorie, substantiv feminin
Sinonime: bigamie, casă, căsătorie, căsnicie, coabitare, conviețuire, cununie, însurat, însurătoare, mariaj, măritat, măritiș, menaj, mezalianță, monogamie, nuntă, partidă, poliandrie, poligamie, protogamie, recăsătorire, trigamie, unire, uniune, viaţă conjugală, (grecism învechit) sinichesion, (învechit) însurăciune, (învechit) maritagiu, (livresc) matrimoniu, (poetic) himeneu, (popular) căpătuială, (popular) căpătuire, (popular) însoțire, (popular) luare, (popular) mărit, (popular) nuntire, (popular) nuntit, (rar) confareație, (rar) gospodărie, (rar) însurare, (rar) măritare.  
Căsătorit (căsătorită)
Căsătorit (căsătorită), adjectiv
Sinonime: însurat, măritată, familist.  

Anula
Anula, verb
Sinonime: a desfiinţa, a suprima, a abroga, a aboli, a revoca, a contramanda, a decomanda, a şterge, a radia, a casa, a rezilia, a distruge.  
Aşezare
Aşezare, substantiv feminin
Sinonime: fixare, stabilire, instalare, punere, aranjare, amenajare, situare, dispunere; casă, adăpost, locuinţă; localitate, comună, oraş; poziție.  
Balamuc
Balamuc, substantiv neutru
Sinonime: ospiciu, casă de nebuni, spital de nebuni; (figurat) larmă, gălăgie, zgomot, tărăboi, ceartă; zăpăceală, dezordine; necaz, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste.  
Balenă
Balenă, substantiv feminin
Sinonime: belugă, cașalot, cetaceu, jubartă, megapter, orcă, (învechit) chit; fanon, (turcism învechit) balâcdiș; lamă, lamelă; (astronomie; articulat) (învechit) chitul.  
Bina
Bina, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: clădire, casă; schelă, şantier.  
Bârlog
Bârlog, substantiv neutru
Sinonime: culcuş, vizuină; cocină, coteţ; (figurat) locuinţă, casă, cămin, adăpost, sălaş.  
Bloc
Bloc, substantiv neutru
Sinonime: bucată, stei, aglomerat; casă cu etaje, imobil; alianţă, înţelegere, grup, coaliţie, cartel, uniune.  
Blochaus
Blochaus, substantiv neutru (rar)
Sinonime: bloc, casă cu etaje.  
Bojdeucă
Bojdeucă, substantiv feminin (regional)
Sinonime: bordei, casă sărăcăcioasă, cocioabă, magherniţă, şandrama, budă, colibă.  
Bomba
Bomba, verb
Sinonime: a (se) arcui, a (se) bolti, a (se) curba; a umfla, a deforma.

Bombă, substantiv feminin
Sinonime: proiectil; cârciumă sordidă, speluncă, bordel, casă de toleranţă, lupanar; știre de senzație, știre senzaţională.  
Bordel
Bordel, substantiv neutru
Sinonime: casă de toleranţă, speluncă, bombă, lupanar; dezordine, mizerie.  
Website, versiune anterioară: https://sin0nime.com/dexx/




Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie