Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Imobil
Imobil, substantiv neutru
Sinonime: clădire, casă, locuinţă, bloc.  
Imobil (imobilă)
Imobil (imobilă), adjectiv
Sinonime: nemişcat, neclintit, fix.  
Imobiliar
Imobiliar, adjectiv
Sinonime: nemişcător, imobil.  
Imobilism
Imobilism, substantiv
Sinonime: atentism, conservatism, imobilitate, inerție, integrism, închistare, stagnație, tradiționalism.  
Imobiliza
Imobiliza, verb
Sinonime: a fixa, a opri, a ţintui, a prinde, a reţine.  
Imobilizare
Imobilizare, substantiv
Sinonime: blocare, fixare, oprire, paralizare.  
Imobilizat
Imobilizat, adjectiv
Sinonime: blocat, fixat, paralizat, stopat.  

Inamovibil (inamovibilă)
Inamovibil (inamovibilă), adjectiv
Sinonime: imobil, imuabil, indefectibil, irevocabil, permanent.  
Bloc
Bloc, substantiv neutru
Sinonime: bucată, stei, aglomerat; casă cu etaje, imobil; alianţă, înţelegere, grup, coaliţie, cartel, uniune.  
Bloca
Bloca, verb
Sinonime: a bara, a izola, a îndigui, a astupa, a închide, a împiedica, a opri, a imobiliza, a stopa, a obtura; a colmata.  
Casa
Casa, verb
Sinonime: a anula, a desfiinţa; a scoate din serviciu, a scoate din uz.

Casă, substantiv feminin
Sinonime: imobil, clădire, locuinţă, cămin, domiciliu, familie, dinastie, neam; întreprindere, firmă; casierie, ghişeu de plăţi; coşmelie.

Casa, substantiv articulat
Sinonime: (astronomie) gemma, perla.  
Cetlui
Cetlui, verb (popular)
Sinonime: a lega strâns, a imobiliza.  
Clădire
Clădire, substantiv feminin
Sinonime: construcţie, edificiu, imobil, casă.  
Fix (fixă)
Fix (fixă), adjectiv (adesea adverbial)
Sinonime: imobil, imuabil, invariabil, inalterabil, inebranlabil, inextirpabil, neclintit, nemişcat, stabil, (rar) nemişcător, (popular) nesmintit, (învechit) neclătit, încremenit, persistent, stereotip, înţepenit, pironit, staționar; precis, exact, constant.  
Fixa
Fixa, verb
Sinonime: a (se) stabili, a pironi, a imobiliza, a împietri, a înţepeni; a (se) stabiliza, a (se) statornici; a (se) hotărî, a se decide; a rândui, a ordona, a dispune, a norma, a prescrie; a (se) prinde, (regional) a proţăpi, a pune, a (se) pecetlui, a asambla, a se agăţa, a amplasa, a posta, a aținti, a-i rămâne, (figurat) a se grava, a se imprima, a se întipări, a se săpa, (învechit, figurat) a se tipări, a alege, a institui, a determina, a preciza, (învechit) a defige, a însemna, a statori, a calcula, a consfinți.  
Hieratic (hieratică)
Hieratic (hieratică), adjectiv
Sinonime: imobil, înţepenit, rigid, static; sfânt, sacru.  
Inactivitate
Inactivitate, substantiv feminin
Sinonime: abulie, apatie, fixitate, imobilitate, inacțiune, indolenţă, inerție, lenevie, letargie, lipsă de activitate, marasm, neactivitate, neacțiune, nelucrare, pasivitate, stagnație, ședere, șomaj, torpoare, trândăvie, (popular) nemișcare, (rar) pasivism, (regional) zăcășeală.  
Înlemni
Înlemni, verb
Sinonime: a încremeni, a înmărmuri, a rămâne nemişcat, a fi ţintuit locului, a îngheţa, a împietri, a înţepeni, a sta imobil, a fi stană de piatră.  
Lega
Lega, verb
Sinonime: a înnoda, a îmbina, a uni, a împreuna; a broşa, a cartona; a pansa, a obloji, a bandaja; a înlănţui, a încătuşa, a fereca, a fixa, a ţintui, a imobiliza; (reflexiv) a se obliga, a se îndatora, a se angaja.  
Local
Local, substantiv neutru
Sinonime: birt, bodegă, clădire, han, imobil, ospătărie, proprietate, remiză, restaurant, sediu.  
Neclintit (neclintită)
Neclintit (neclintită), adjectiv
Sinonime: nemişcat, imobil, fix; (figurat) statornic, ferm, constant, neschimbat, nezdruncinat, neşovăitor, consecvent, dârz, hotărât, nestrămutat, neabătut.  
Nemişcare
Nemişcare, substantiv feminin
Sinonime: imobilitate, neclintire, fixitate.  
Nemişcător (nemișcătoare)
Nemişcător (nemișcătoare), adjectiv
Sinonime: fix, imobil, imobiliar, neclintit, nemişcat, stabil.  
Nestrămutat (nestrămutată)
Nestrămutat (nestrămutată), adjectiv
Sinonime: neclintit, nemişcat, imobil, fix, ferm, statornic, neşovăitor, constant, dârz.  
Paraliza
Paraliza, verb
Sinonime: a damblagi; (figurat) a înlemni, a încremeni, a înţepeni; (figurat) a împiedica, a imobiliza, a stânjeni, a opri.  
Paralizant (paralizantă)
Paralizant (paralizantă), adjectiv
Sinonime: (figurat) stânjenitor, imobilizant, amortizant.  
Paralizie
Paralizie, substantiv feminin
Sinonime: (medicină) anchiloză, anestezie, catalepsie, hemiplegie, imobilizare, insensibilitate, paraplegie, pareză, parezie, scleroză, (învechit și regional) slăbănogeală, slăbănogie, (învechit) paralizație, slăbănogire, (paralizie infantilă) poliomielită, (popular) dambla, poceală, (Transilvania) gută; (figurat) blocaj, frigiditate, imobilitate, inhibiție.  
Pironi
Pironi, verb
Sinonime: a bate, a înţepeni, a fixa, a prinde, a ţintui; (figurat) a imobiliza, a încremeni; (figurat) a concentra, a aţinti.  
Prinde
Prinde, verb
Sinonime: a apuca, a lua, a ţine; (figurat) a cuprinde, a percepe, a pricepe; a se agăţa, a se anina, a se sprijini, a se rezema, a se susține; a captura, a lua prizonieri; a pune mâna pe (ceva), a imobiliza, a opri; a surprinde, a descoperi; a înhăma, a înjuga; a se angaja, a se învoi, a accepta, a primi; a paria, a face rămăşag, a face prinsoare; a se lipi, a adera, a se împreuna, a se suda; a se închega; a-i şedea bine, a i se potrivi.  
Priponi
Priponi, verb
Sinonime: a lega, a imobiliza, a fixa, a înţepeni.  
Website, versiune anterioară: http://dictoo.eu/dexx/



Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Ikoula
VPS dédié | Achat Nom de domaine
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie