Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Pricină
Pricină, substantiv feminin
Sinonime: cauză, motiv, pretext; vină; neînţelegere, controversă, ceartă; (învechit) proces.  
Pricinaș
Pricinaș, substantiv (popular)
Sinonime: acuzat, arțăgos, buclucaș, cârcotaș, certăreț, făptaș, gâlcevitor, inculpat, împricinat, învinuit, pârât, scandalagiu, vinovat, (învechit) boclucaș, (învechit) căuzaș, (învechit) împricinaș.  
Pricinelnic
Pricinelnic, adjectiv și substantiv (regional)
Sinonime: arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu.  
Pricinui
Pricinui, verb
Sinonime: a cauza, a produce, a prilejui, a da naştere, a genera, a ocaziona; (regional) a se certa, a se încăiera, a se înfrunta.  
Pricinuire
Pricinuire, substantiv
Sinonime: animozitate, ceartă, conflict, creare, determinare, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, împotrivire, învrăjbire, litigiu, motiv, motivare, neînțelegere, nemulțumire, neplăcere, ocazie, opoziție, opunere, pretext, pricină, prilej, producere, provocare, rezistență, stârnire, supărare, vrajbă, zâzanie.  
Pricios
Pricios, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime: arțăgos, bătăuș, certăreț, gâlcevitor, înșelător, scandalagiu.  
Pricire
Pricire, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, neînțelegere, vrajbă, zâzanie.  
Pricitor
Pricitor, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime: arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu, (popular) pricinaș.  

Ameţi
Ameţi, verb
Sinonime: a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.  
Cauza
Cauza, verb
Sinonime: a produce, a provoca, a pricinui, a determina, a da naştere.

Cauză, substantiv feminin
Sinonime: motiv, pricină, ocazie; origine, obârşie, punct de plecare, fundament; (juridic) proces; afacere, interes; convingere.  
Cășuna
Cășuna, verb
Sinonime: a i se năzări, a-i răsări, (familiar) a-i veni în gând; a purta pică, a prinde necaz (pe cineva), a urî; a bate la cap, a plictisi, a insista, a sta pe capul (cuiva), a nu lăsa în pace; a pricinui, a cauza.  
Certa
Certa, verb
Sinonime: a face observaţie, a lua la rost, a atrage atenţia, a se învrăjbi, a se supăra, a rupe relaţiile, (popular) a se bălăbăni, a se gâlcevi, a se sfădi, (învechit şi regional) a se pricinui, (regional) a se cârti, a (se) pricini, (Moldova) a se cârcoti, (prin Oltenia) a se rohoti, (învechit) a se pârî, a se prici, a se prigoni, (figurat) a se strica; a admonesta, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, a mustra, (livresc) a apostrofa, (popular) a beşteli, a muştrului, a ocărî, a probozi, (popular) a sfădi, a sudui, (învechit şi regional) a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (regional) a cârti, a tolocăni, (prin Moldova) a(-i) bănui, (Oltenia) a docăni, (prin Moldova) a mogorogi, (Moldova şi Bucovina) a moronci, (Bucovina) a puţui, (Moldova) a şmotri, (Oltenia şi Banat) a vrevi, (învechit) a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, (figurat) a săpuni, a scutura; a bate, a condamna, a instrui, a învăţa, a osândi, a pedepsi.  
Certăreţ (certăreaţă)
Certăreţ (certăreaţă), adjectiv (adesea substantivat)
Sinonime: arţăgos, agresiv, gâlcevitor, gură-mare, scandalagiu, (rar) vociferant, (învechit şi popular) zavragiu, (popular) ţâfnos, zurbagiu, (popular) pricinaş, rânzos, (învechit şi regional) sfadnic, sfădalnic, sfădicios, (regional) arţăgaş, gâlcevos, potcaş, scandalos, sfădăios, sfădăreţ, sfădăuş, (Moldova şi Bucovina) cârciogar, (Transilvania) porav, (prin Oltenia) pricinelnic, (prin Oltenia şi Banat) pricinos, (învechit) pricelnic, pricios, pricitor, sfădaci, sfăditor, (figurat) clonţos, colţos, ţăndăros.  
Chinui
Chinui, verb
Sinonime: a tortura, a schingiui, a căzni, a pricinui chinuri, a produce suferinţe, a supune la suferinţă; (reflexiv) a se căzni, a depune efort, a se strădui, a se trudi.  
Clenci
Clenci, substantiv
Sinonime: cârlig; (figurat) motiv, pricină, cauză; (figurat) tâlc, înţeles, semnificaţie, sens, dedesubt; clanţă, gătej, ivăr, încuietoare; măsea; surcea, surcică, uscătură, vreasc.  
Cuvânt
Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime: vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.  
Datorit (datorită)
Datorit (datorită), adjectiv
Sinonime: cuvenit; provenit, cauzat, pricinuit.  
Determina
Determina, verb
Sinonime: a cauza, a pricinui; a preciza, a deduce, a stârni, a provoca, a impulsiona, a condiţiona, a decide, a calcula; a defini, (învechit) a mărgini, a răspica; a fixa, a hotărî, a stabili, a statornici, (învechit) a defige, a însemna, a statori; a complini.  
Explicaţie
Explicaţie, substantiv feminin
Sinonime: lămurire, clarificare, desluşire, limpezire; informaţie, îndrumare, orientare, explicare; justificare, motivare, motiv, pricină, cauză; expunere, predare, explicare (a unei lecţii, a unei teme).  
Face
Face, verb
Sinonime: a (se) produce, a lucra, a alcătui, a realiza, a construi, a zidi, a ridica, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a întocmi, a elabora, a îndeplini, a efectua, a înfăptui, a crea, a izvorî, a da formă, a dura, a edifica, a plăsmui, a imagina, a scrie, a picta, a naște, a da viață, a aduce pe lume, a rodi, a da roade, a provoca, a transforma, a (se) preface, a deveni, a însuma, a valora, a petrece, a parcurge un interval de timp, a săvârși, a făptui, a comite, a executa, a practica, a exercita, a se ocupa cu ceva, a se afla, a se găsi, a pregăti, a aranja, a curăța, a aprinde, a găti, a împărți cărțile de joc, a proceda, a se comporta, a se descurca, a introduce, a ține, a organiza, a vorbi, a rosti, a vrăji, a fermeca, a pricinui, a cauza, a se îndrepta, a o lua spre, a ajunge, a se preschimba, a se ivi, a crește, a se forma, a se arăta, a părea, a da impresia, a se abate, a se îndepărta, a dobândi, a căpăta, a-și căuta, a i-o plăti cuiva, a se răzbuna.  
Împotrivire
Împotrivire, substantiv feminin
Sinonime: încontrare, opoziţie, opunere, rezistenţă, (învechit) împoncişare, împotriveală, potrivire, potrivnicie, pricinuire.  
Mobil
Mobil, substantiv neutru
Sinonime: cauză, pricină, motiv, substrat.  
Motiv
Motiv, substantiv neutru
Sinonime: cauză, raţiune, pricină; pretext, argument; temă.  
Noimă
Noimă, substantiv feminin
Sinonime: accepție, bun-simț, cauză, coerență, considerent, conținut, îndreptățire, însemnare, înțeles (adânc), justificare, logică, menire, mobil, motiv, motivare, motivație, obiectiv, pricină, prilej, rațiune, rol, rost, scop, semnificaţie, sens, simbol, șir, tâlc, temei, ţel, țintă, valoare.  
Obiecta
Obiecta, verb
Sinonime: a găsi pricină, a ridica obiecţii, a contesta, a reproşa.  
Pofidă
Pofidă, substantiv feminin
Sinonime: ciudă, dispreţ, gelozie, invidie, motiv, necaz, ocazie, pică, pizmă, pornire, pretext, pricină, ranchiună, (învechit; regional) pohidă, (învechit; regional) prohită.  
Prilej
Prilej, substantiv neutru
Sinonime: ocazie, împrejurare, circumstanţă, moment, situaţie; motiv, pricină, cauză.  
Prilejui
Prilejui, verb
Sinonime: a cauza, a pricinui, a da prilej la (ceva), a ocaziona; a favoriza, a pregăti, a pune la cale.  
Procura
Procura, verb
Sinonime: a achiziţiona, a obţine, a găsi, a face rost; a produce, a pricinui, a cauza, a da naştere.

Procură, substantiv feminin
Sinonime: mandat, împuternicire, delegaţie.  
Produce
Produce, verb
Sinonime: a (se) isca, a (se) realiza, a (se) stârni, a aduce, a apărea, a cauza, a compune, a confecționa, a crea, a cultiva, a da naştere, a da, a declanșa, a degaja, a deștepta, a determina, a dezlănțui, a dezvolta, a elabora, a emana, a emite, a executa, a fabrica, a face, a genera, a interveni, a începe, a lăsa, a naște, a prepara, a pricinui, a prilejui, a provoca, a radia, a ridica, a rodi, a scoate, a se ivi, a se înfăptui, a se întâmpla, a se petrece, a se porni, a solicita, a surveni, a suscita, a trezi, a turna, a veni, (figurat) a se naște, (învechit și popular) a odrăsli, (învechit și regional) a (se) prileji, (învechit și regional) a scorni, (învechit și regional) a se scociorî, (învechit) a pricini, (învechit) a se purta, (învechit) a trage, (popular) a cășuna.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://pc.dictoo.eu/



Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie