Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Ruinare
Ruinare, substantiv
Sinonime: dărăpănare, degradare, distrugere, istovire, măcinare, năruire, părăginire, sărăcire, scăpătare, stricare, (familiar) decavare, (învechit) mișelire.  

Dărăpănare
Dărăpănare, substantiv
Sinonime: ruinare, cădere, dărâmare, dărâmat, năruire, năruit, prăbuşire, prăvălire, risipire, surpare, surpat, (rar) prăbuşeală, (învechit) risipă.  
Dărâmare
Dărâmare, substantiv
Sinonime: demolare, prăbuşire, cădere, doborâre, ruinare, surpare.  
Decavare
Decavare, substantiv
Sinonime: ruinare, distrugere, sărăcire, scăpătare.  
Degradare
Degradare, substantiv
Sinonime: ruinare, deteriorare, ponosire, depreciere, prostire; decădere, declasare, înjosire.  
Degringoladă
Degringoladă, substantiv
Sinonime: debandadă, prăbușire, rostogolire rapidă, cădere, cabriolă; (figurat) decădere treptată, degradare progresivă, ruinare.  
Demolițiune
Demolițiune, substantiv
Sinonime: demolare, dărâmare, destrucție, destrucțiune, ruinare.  
Distrugere
Distrugere, substantiv
Sinonime: devastare, nimicire, pârjolire, pustiire, (învechit) risipă, masacrare, zdrobire, (învechit şi regional) spargere, ruinare, prăpădire, stricare.  
Destrucție
Destrucție, substantiv
Sinonime: aneantizare, autodistrugere, carnagiu, cataclism, coroziune, degradație, demantelare, demoliție, destrucțiune, dezagregație, dezintegrare, devastare, disoluție, dispariție, eliminare, extincțiune, exterminație, incinerație, masacru, pulverizație, ravagiu, ruinare, supresiune.  
Pierzare
Pierzare, substantiv
Sinonime: calamitate, catastrofă, caznă, chin, corupţie, decădere, decedare, deces, degradare morală, desfrâu, dezastru, dispariţie, distrugere, flagel, grozăvie, masacru, măcel, moarte, năpastă, nenorocire, nimicire, pacoste, perdiție, pieire, pieiște, piericiune, pierzanie, pierzăciune, potop, prăpăd, prăpădire, primejdie de moarte, pustiire, răposare, ruinare, sfârşit, sinistru, stingere, sucombare, supliciu, tortură, ucidere în masă, urgie, (la plural) spânzurătoare; (locuțiune) (marhă de pierzare) vită de pripas; (locuțiune) (de pierzare) care este de desconsiderat, care este risipit în zadar, de lepădat, de neluat în seamă, irosit.  
Părăginire
Părăginire, substantiv
Sinonime: dărăpănare, degradare, paragină, ruinare.  
Delabrare
Delabrare, substantiv
Sinonime: degradare, deteriorare, ruinare, stricare.  
Minare
Minare, substantiv
Sinonime: așezare de mine, punere de mine, subminare; (figurat) distrugere (lentă), nimicire, ruinare, slăbire; minarea, minaret.  
Deteriorație
Deteriorație, substantiv
Sinonime: aneantizare, avarie, avariere, coroziune, decadență, decădere, declin, degradare, delabrare, descompunere, deteriorare, diminuare, distrugere, eroziune, învechire, ponosire, putrefacție, ruinare, stricare, uzare, uzură, (învechit) degradație, (învechit) deteriorațiune.  
Sărăcire
Sărăcire, substantiv
Sinonime: pauperizare, ruinare, scăpătare, (familiar) decavare, (învechit) mișelire.  
Prăpădire
Prăpădire, substantiv
Sinonime: distrugere, iroseală, irosire, moarte, năruire, nimicire, pierdere, risipă, risipire, ruinare, (popular) prăpădenie.  
Măcinare
Măcinare, substantiv
Sinonime: dărăpănare, degradare, măcinat, măcinătură, măciniș, părăginire, roadere, ruinare, săpare, săpat, stricare.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://pc.dictoo.eu/



Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie