Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Pribegi
Pribegi, verb
Sinonime: a rătăci, a hoinări, a băjeni, a vagabonda.  
Pribegie
Pribegie, substantiv feminin
Sinonime: rătăcire, vagabondare, hoinăreală; exil, înstrăinare, emigraţie.  

Băjenie
Băjenie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: bejenie, fugă, pribegie, refugiere, băjenărie; emigrare, înstrăinare; (la plural) şiruri, coloane, cârduri, rânduri-rânduri.  
Emigra
Emigra, verb
Sinonime: a se expatria, a se exila, a pleca, a pribegi, (învechit şi livresc) a se desţăra, (învechit) a se înstrăina.  
Emigraţie
Emigraţie, substantiv feminin
Sinonime: emigrare, expatriere, pribegie, pribegire, exod, deportare, migrațiune, transplantație.  
Exil
Exil, substantiv neutru
Sinonime: surghiun, surghiunire, exilare, pribegie, (astăzi rar) proscriere, proscripţie, (învechit) străinătate, surghiunie, surgunlâc, urgie, zatocenie.  
Exila
Exila, verb
Sinonime: a se surghiuni, a se îndepărta (din ţară), a emigra, a se înstrăina, a pribegi; a se izola, a se retrage.  
Exod
Exod, substantiv neutru
Sinonime: emigrare, expatriere, emigraţie, pribegie.  
Hoinări
Hoinări, verb
Sinonime: a vagabonda, a bate drumurile, a rătăci, a pribegi, a umbla gură-cască, a număra pietrele, a umbla brambura, a umbla haihui, a umbla teleleu-tănase, a umbla de frunza frăsânelui, a merge aiurea, a umbla huciu-marginea, a umbla de frunza lelii.  
Rătăci
Rătăci, verb
Sinonime: a se pierde, a se răzleţi, a pierde drumul; a-şi pierde mintea, a înnebuni, a deveni nebun; a se împrăştia, a se risipi, a se răspândi; a hoinări, a colinda, a pribegi, a vagabonda, a umbla în neştire, a umbla brambura.  
Surghiun
Surghiun, substantiv neutru
Sinonime: exil, izgonire, îndepărtare, pribegie, înstrăinare; izolare, singurătate.  
Umbla
Umbla, verb
Sinonime: a merge, a se mişca, a se deplasa, a străbate, a trece, a cutreiera, a hoinări, a colinda, a circula, a se plimba, a fi în mişcare; a frecventa; a se ţine după cineva, a urma pe cineva; a pribegi, a rătăci, a vagabonda.  
Vagabondaj
Vagabondaj, substantiv neutru
Sinonime: hoinăreală, pribegie, pribegire, vagabondare.  
Desţăra
Desţăra, verb
Sinonime: a emigra, a expatria, a pribegi.  
Desţărare
Desţărare, substantiv
Sinonime: emigrare, emigraţie, expatriere, pribegie.  
Emigrare
Emigrare, substantiv
Sinonime: băjenie, emigraţie, expatriere, exod, pribegie, (învechit şi livresc) desţărare, (învechit) înstrăinare.  
Exilare
Exilare, substantiv
Sinonime: surghiunire, exil, pribegie.  
Haini
Haini, verb
Sinonime: a hăini, a trăda, a vinde; a pribegi, a se înstrăina; a deveni hain, a se înrăi; (învechit) a-și călca jurământul.  
Săblăznire
Săblăznire, substantiv (învechit)
Sinonime: rătăcire, pribegire.  
Vagabonda
Vagabonda, verb
Sinonime: a colinda, a cutreiera, a hoinări, a horhăi, a peregrina, a pribegi, a rătăci, a trăi ca un vagabond, a umbla, (livresc) a flana, (prin Moldova) a bădădăi.  
Vagabondare
Vagabondare, substantiv
Sinonime: hoinăreală, pribegie, pribegire, vagabondaj.  
Surgunlâc
Surgunlâc, substantiv
Sinonime: deportare, exil, exilare, pribegie, surghiun, surghiunire.  
Surghiunie
Surghiunie, substantiv (învechit)
Sinonime: deportare, exil, exilare, pribegie, surghiun, surghiunire.  
Surghiunire
Surghiunire, substantiv (învechit)
Sinonime: alungare, deportare, exil, exilare, gonire, izgonire, ostracizare, pribegie, proscriere, proscripție, relegare, relegație, surghiun, (învechit) străinătate, (învechit) surghiunie, (învechit) surgunlâc, (învechit) urgie, (învechit) zatocenie.  
Străinătate
Străinătate, substantiv
Sinonime: exil, exilare, pribegie, surghiun, surghiunire, (învechit) streinătate, (învechit) strinitate.  
Website, versiune anterioară: http://dictoo.eu/dexx/


loading...


Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Ikoula
VPS dédié | Achat Nom de domaine
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie