Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Amăgi
Amăgi, verb
Sinonime: a înşela, a duce cu vorba, a ispiti, a ademeni, a deruta, a induce în eroare, a atrage, a păcăli.  
Amăgire
Amăgire, substantiv
Sinonime: înşelare; seducere; iluzie, (livresc) himeră, (figurat) minciună.  
Amăgit
Amăgit, adjectiv
Sinonime: înşelat; sedus.  
Amăgitor (amăgitoare)
Amăgitor (amăgitoare), adjectiv
Sinonime: înşelător, derutant, ademenitor, ispititor, iluzoriu; (rar) falacios.  

Ademeni
Ademeni, verb
Sinonime: a atrage, a ispiti, a momi, a seduce, a îmbia, a corupe, a amăgi, a înşela, a tenta.  
Amăgeală
Amăgeală, substantiv feminin
Sinonime: amăgire, momeală, viclenie, minciună, șiretlic, capcană.  
Deşert (deșartă)
Deşert (deșartă), adjectiv
Sinonime: gol, pustiu, nelocuit, nepopulat; vanitos, mândru, orgolios; amăgitor, efemer, găunos, iluzoriu, ineficace, ineficient, infructuos, inutil, ireal, înşelător, nefolositor, netrebuincios, neutil, pieritor, schimbător, scorburos, temporar, trecător, van, vremelnic, zadarnic.  
Duce
Duce, verb
Sinonime: a (se) transporta, a căra; a merge, a (se) deplasa, a pleca, a colinda, a cutreiera; a trăi, a vieţui, a-şi petrece viaţa, a porni, (popular) a (se) mişca, (învechit şi regional) a păsa, a trece, a aduce, a ghida, a însoţi, a purta, a transmite, a se îndrepta, a trasa, a răspândi, a desfăşura, a întreţine, a suporta, a rezista, a-i merge, a sfârşi, a muri; a ademeni, a amăgi, a cârmui, a conduce, a dirigui, a domni, a guverna, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a stăpâni, a trişa.  
Dus (dusă)
Dus (dusă), adjectiv
Sinonime: îngândurat, preocupat, absorbit, pierdut, căzut, înfundat; ademenit, amăgit, înşelat, păcălit, prostit, trişat.  
Frige
Frige, verb
Sinonime: a (se) arde, a dogori, a pârjoli, a pârli, a perpeli, a prăji, a pune la foc; (familiar) a se păcăli, a se înşela, a păgubi, a ademeni, a amăgi, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trişa; a suferi un eșec, a rămâne păgubaș.  
Fum
Fum, substantiv neutru
Sinonime: brumă, ceață, dezinfectare, emanație, exhalație, fumerolă, fumigație, gaz, mofetă, negură, pâclă, praf, smog; (învechit) casă, cămin, gospodărie; (figurat) amăgire, deșertăciune, înceţoşare, întunecare; (figurat, la plural) aroganţă, făloșenie, fudulie, împăunare, înfumurare, îngâmfare, preţiozitate, trufie.  
Himeră
Himeră, substantiv feminin
Sinonime: amăgire, fantasmă, fantomă, folie, iluzie, imaginație, închipuire, miraj, nălucire, utopie; (variante) chimeră, imeră.  
Iluzie
Iluzie, substantiv feminin
Sinonime: închipuire, himeră, fantezie, nălucire, înşelăciune, amăgire.  
Iluziona
Iluziona, verb
Sinonime: a-şi închipui, a visa, a se amăgi, a se lăsa dus, a pluti în ireal.  
Iluzoriu (iluzorie)
Iluzoriu (iluzorie), adjectiv
Sinonime: amăgitor, înșelător, ireal, irealizabil.  
Încânta
Încânta, verb
Sinonime: a captiva, a fermeca, a vrăji, a entuziasma; a amăgi, a înşela, a duce cu vorba.  
Înşela
Înşela, verb
Sinonime: a induce în eroare, a amăgi, a minţi, a dezamăgi, a falsifica, a trage pe sfoară, a păcăli.  
Înşelătorie
Înşelătorie, substantiv feminin
Sinonime: tragere pe sfoară, inducere în eroare, amăgire, minciună, păcăleală, falsificare.  
Legăna
Legăna, verb
Sinonime: a se balansa, a se clătina, a oscila; (reflexiv) a se amăgi, a se lăsa dus.  
Luneca
Luneca, verb
Sinonime: a se strecura, a se deplasa; a cădea, a se prăvăli, a coborî; (învechit) a se amăgi, a se înşela.  
Momi
Momi, verb
Sinonime: a amăgi, a ademeni, a atrage, a înşela.  
Orbi
Orbi, verb
Sinonime: a-şi pierde vederea, a nu vedea; a înşela, a amăgi, a deruta.  
Păcăleală
Păcăleală, substantiv feminin
Sinonime: glumă, farsă, festă, poznă, renghi, amăgire, cabazlâc, cacealma, banc.  
Păcăli
Păcăli, verb
Sinonime: a înşela, a amăgi, a prosti, a juca renghiul, a face festa, a trage pe sfoară, a induce în eroare.  
Specios (specioasă)
Specios (specioasă), adjectiv
Sinonime: aparent, amăgitor, înşelător, iluzoriu.  
Buzat
Buzat, adjectiv
Sinonime: ademenit, amăgit, înşelat, păcălit, prostit, trişat.  
Cealău
Cealău, adjectiv
Sinonime: amăgitor, înşelător.  
Celşag
Celşag, substantiv
Sinonime: ademenire, amăgire, înşelare, înşelăciune, înşelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, trişare.  
Celui
Celui, verb
Sinonime: a ademeni, a amăgi, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trişa.  
Celuială
Celuială, substantiv
Sinonime: ademenire, amăgire, înşelare, înşelăciune, înşelătorie, momire, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, trişare.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://pc.dictoo.eu/

loading...


Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie