Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Dezastru
Dezastru, substantiv neutru
Sinonime: catastrofă, nenorocire, sinistru, nefericire, calamitate, flagel, grozăvie, năpastă, pacoste, potop, prăpăd, pustiire, urgie, (învechit şi popular) prăpădenie, (popular) blestem, mânie, potopenie, topenie, (învechit şi regional) pustieşag, pustiit, sodom, (regional) prăpădeală, (învechit) pierzare, pustiiciune, (figurat) pârjol, plagă.  
Dezastruos (dezastruoasă)
Dezastruos (dezastruoasă), adjectiv
Sinonime: nimicitor, înfricoşător, catastrofal, groaznic, distrugător, fatal, funest, nefericit, nenorocit, tragic.  

Bancrută
Bancrută, substantiv feminin
Sinonime: faliment, ruină, eşec total; dezastru, lichidare; (învechit) mofluzie.

Bancruta, verb
Sinonime: a falimenta.  
Calamitate
Calamitate, substantiv feminin
Sinonime: cataclism, nenorocire, dezastru, flagel, catastrofă, plagă, năpastă.  
Cataclism
Cataclism, substantiv neutru
Sinonime: prăbuşire, calamitate, catastrofă, dezastru, potop, cutremur.  
Catastrofal (catastrofală)
Catastrofal (catastrofală), adjectiv
Sinonime: dezastruos, îngrozitor, înspăimântător, groaznic.  
Catastrofă
Catastrofă, substantiv feminin
Sinonime: dezastru, nenorocire, cataclism, calamitate.  
Flagel
Flagel, substantiv neutru
Sinonime: calamitate, dezastru, boală, epidemie, molimă, nenorocire, pacoste, prăpăd; bici, vargă; (botanică) ramură filiformă.  
Funest (funestă)
Funest (funestă), adjectiv
Sinonime: dezastruos, fatal, întristător, jalnic, malefic, mohorât, nefast, nenorocit, sinistru, sumbru, trist, (livresc) fatidic, (popular) pocit.  
Grozăvie
Grozăvie, substantiv feminin
Sinonime: asprime, barbarie, brutalitate, cruzime, dezastru, diformitate, duium, ferocitate, grămadă, hâdoşenie, monstruozitate, mulţime, neîndurare, nenorocire, neomenie, oroare, poceală, potop, prăpăd, puhoi, puzderie, răutate, sălbăticie, sluţenie, sumedenie, urâciune, urâţenie, urgie, violenţă, vitregie, (învechit şi regional) străşnicie, (învechit) groznicie, (popular) grozăvenie.  
Manie
Manie, substantiv feminin
Sinonime: idee fixă, toană, ţicneală, nebunie.

Mânie, substantiv feminin
Sinonime: supărare, furie, necaz, ciudă; prăpăd, urgie, dezastru, cataclism.  
Nenorocire
Nenorocire, substantiv feminin
Sinonime: nefericire, nenoroc, năpastă, rău, pacoste, belea, necaz, neajuns, ghinion, ticăloşie, neplăcere, bucluc, încurcătură; dezastru, catastrofă, calamitate, flagel.  
Nimicitor (nimicitoare)
Nimicitor (nimicitoare), adjectiv
Sinonime: devastator, dezastruos, distructiv, distrugător, mistuitor, omorâtor, pustiitor, ruinător, ucigaş, ucigător, zdrobitor, (învechit și popular) pierzător, (învechit) dărăpănător, (învechit) pustiicios, (învechit) risipitor, (învechit) ruinos, (rar) prăpăditor.  
Pierzanie
Pierzanie, substantiv feminin
Sinonime: dezastru, prăpăd, catastrofă, ruină, prăbuşire, năruire; disperare, durere, suferinţă, jale, amărăciune; decădere, degradare, desfrâu, perdiţie, corupţie, depravare, imoralitate.  
Plagă
Plagă, substantiv feminin
Sinonime: leziune, rană; calamitate, pacoste, nenorocire, flagel, dezastru.  
Potop
Potop, substantiv neutru
Sinonime: revărsare, inundaţie, diluviu, înec; (figurat) imensitate, mulţime, noian; prăpăd, urgie, nenorocire, calamitate, dezastru.  
Prăpăd
Prăpăd, substantiv neutru
Sinonime: nenorocire, calamitate, urgie, dezastru, ruină; mulţime; belşug; avalanşă.  
Prăpădenie
Prăpădenie, substantiv feminin
Sinonime: calamitate, catastrofă, deteriorare, dezastru, distrugere, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, pagubă, potop, prăpăd, pustiire, sinistru, stricăciune, urgie.  
Ruina
Ruina, verb
Sinonime: a se dărăpăna, a se nărui, a se surpa, a se degrada, a se distruge, a se preface în ruină; a sărăci, a scăpăta, a da faliment, a mofluzi, a rămâne falit, a decădea.

Ruină, substantiv feminin
Sinonime: dărâmătură, surpătură, risipitură; faliment, bancrută, dezastru, mofluzie.  
Ruinător (ruinătoare)
Ruinător (ruinătoare), adjectiv
Sinonime: distrugător, dezastruos, nefast, nenorocit.  
Sinistru
Sinistru, substantiv neutru
Sinonime: (rar) dezastru, catastrofă, incendiu.  
Tragedie
Tragedie, substantiv feminin
Sinonime: (figurat) nenorocire, calamitate, dezastru, catastrofă, zbucium, suferinţă.  
Topenie
Topenie, substantiv
Sinonime: calamitate, catastrofă, decedare, deces, dezastru, dispariţie, flagel, grozăvie, moarte, năpastă, nenorocire, pacoste, pieire, potop, prăpăd, prăpădire, pustiire, răposare, sfârşit, sinistru, stingere, sucombare.  
Crah
Crah, substantiv
Sinonime: colaps, dezastru financiar, faliment; (figurat) eșec complet, nereușită totală, fiasco.  
Dărăpănător
Dărăpănător, adjectiv
Sinonime: devastator, dezastruos, distructiv, distrugător, nimicitor, pustiitor, ruinător.  
Distrugător
Distrugător, adjectiv
Sinonime: devastator, dezastruos, distructiv, exterminator, nimicitor, nuizibil, pustiitor, ruinător, (rar) prăpăditor, (învechit şi popular) pierzător, (învechit) dărăpănător, pustiicios, risipitor, ruinos, omorâtor, ucigător.

Distrugător, substantiv
Sinonime: (marină) contratorpilor; vandal, barbar.  
Pierzare
Pierzare, substantiv
Sinonime: calamitate, catastrofă, caznă, chin, corupţie, decădere, decedare, deces, degradare morală, desfrâu, dezastru, dispariţie, distrugere, flagel, grozăvie, masacru, măcel, moarte, năpastă, nenorocire, nimicire, pacoste, perdiție, pieire, pieiște, piericiune, pierzanie, pierzăciune, potop, prăpăd, prăpădire, primejdie de moarte, pustiire, răposare, ruinare, sfârşit, sinistru, stingere, sucombare, supliciu, tortură, ucidere în masă, urgie, (la plural) spânzurătoare; (locuțiune) (marhă de pierzare) vită de pripas; (locuțiune) (de pierzare) care este de desconsiderat, care este risipit în zadar, de lepădat, de neluat în seamă, irosit.  
Pieizător
Pieizător, adjectiv
Sinonime: compromiţător, dăunător, degradant, devastator, dezastruos, dezonorant, distructiv, distrugător, infamant, înjositor, nedemn, negativ, nimicitor, nociv, omorâtor, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, pustiitor, rău, ruinător, ruşinos, stricător, ucigaș, ucigător, vătămător.  
Debaclu
Debaclu, substantiv
Sinonime: zăpor; (figurat) dezastru, prăbușire.  
Deconfitură
Deconfitură, substantiv
Sinonime: bancrută, crah, dezastru, eșec, faliment, insolvență, ruină.  
Website, versiune anterioară: https://sin0nime.com/dexx/



Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie