Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Trebuincios (trebuincioasă)
Trebuincios (trebuincioasă), adjectiv
Sinonime: cerut, cuvenit, folositor, necesar, trebuitor, util, (învechit) recerut, (învechit) trebnic, (popular) cuviincios.  
Trebuinţă
Trebuinţă, substantiv
Sinonime: cerință, exigență, folos, imperativ, necesitate, nevoie, obligație, pretenție, solicitare, utilitate, (figurat) comandament, (învechit și popular) treabă, (învechit și regional) lipsă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) polză, (învechit) recerință, (popular) priință.  

Aiurea
Aiurea, adverb
Sinonime: în alt loc, departe, altundeva, altfel decât trebuie, anapoda.  
Bun
Bun, adverb
Sinonime: bine, aşa, aşa da, cum trebuie.  
Cerinţă
Cerinţă, substantiv feminin
Sinonime: cerere; exigenţă, pretenţie; nevoie, trebuinţă, necesitate.  
Comandament
Comandament, substantiv neutru
Sinonime: autoritate, organ de comandă, organ de conducere, putere, stat-major, ștab; canon, cerință, comandă, decalog, exigență, imperativ, intimare, lege, necesitate, nevoie, normă, obligație, ordin, poruncă, precept, pretenție, regulă, trebuință, ucaz, ultimat, ultimatum.  
Cuveni
Cuveni, verb
Sinonime: a se cădea, a-i reveni, a trebui; a merita, a avea dreptul, a cadra, (învechit) a se dostoi, a privi, a putea.  
Cuviincios (cuviincioasă)
Cuviincios (cuviincioasă), adjectiv
Sinonime: politicos, respectuos, binecrescut, decent, cumsecade, educat, la locul lui, de treabă; adecvat, cerut, conform, convenabil, corespunzător, cuvenit, indicat, meritat, necesar, nimerit, oportun, potrivit, recomandabil, recomandat, trebuincios, trebuitor.  
Exigenţă
Exigenţă, substantiv feminin
Sinonime: severitate, pretenţie, cerinţă; nevoie, trebuinţă, necesitate, rigurozitate, conştiinciozitate.  
Fi
Fi, verb
Sinonime: a exista, a avea fiinţă, a avea loc, a avea, a fiinţa; a trăi, a vieţui, a o duce, a-şi duce viaţa; a (se) afla, a se găsi; a (se) întâmpla, a se petrece, a se săvârşi, a se realiza, a dăinui, a sta, a figura, a se număra, a situa, a locui, a constitui, a însemna, a proveni, a trebui, a costa.  
Gură
Gură, substantiv feminin
Sinonime: afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.  
Imperios (imperioasă)
Imperios (imperioasă), adjectiv
Sinonime: necesar, trebuincios, obligatoriu.  
Îndeajuns
Îndeajuns, adverb
Sinonime: destul, suficient, cât trebuie, îndestul.  
Just (justă)
Just (justă), adjectiv
Sinonime: drept, corect, aşa cum trebuie; adevărat, întemeiat, echitabil, imparţial, obiectiv, cinstit.  
Lipsi
Lipsi, verb
Sinonime: a absenta, a codi, a despărți, a dezerta, a dispărea, a ezita, a frustra, a fugi, a nu fi, a nu se găsi, a nu se prezenta, a nu-i trebui, a părăsi, a pregeta, a renunța la, a scoate, a se dispensa, a se priva de, a separa, a suprima, a șovăi, (figurat) a văduvi, (învechit) a se lăsa de, (învechit) a slăbi.  
Necesar (necesară)
Necesar (necesară), adjectiv
Sinonime: de trebuinţă, folositor, indispensabil, neapărat, trebuincios, util.  
Necesitate
Necesitate, substantiv feminin
Sinonime: trebuinţă, cerinţă, nevoie, utilitate, folos.  
Nevoie
Nevoie, substantiv feminin
Sinonime: trebuinţă, cerinţă, necesitate, nevoinţă; grijă, necaz, supărare, amărăciune, chin, lipsă, mizerie, sărăcie; (la plural) treburi, preocupări, afaceri; greutate, povară, dificultate, neajuns, încurcătură, neplăcere, bucluc.  
Pretenţie
Pretenţie, substantiv feminin
Sinonime: ambiție, cerere, cerinţă, deziderat, doleanță, dorință, exigenţă, fatuitate, gloriolă, ifos, imodestie, imperativ, infatuare, înfumurare, îngâmfare, moft, naz, necesitate, nevoie, obligație, orgoliu, reclamare, revendicare, revendicație, rigurozitate, sclifoseală, severitate, suficiență, trebuință, vanitate, vanterie, veleitate, (figurat) comandament, (figurat; la plural) fumuri, (grecism învechit) pretenderimă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) pretendă, (învechit) pretenderisire, (învechit) recerință, (la plural) ifose, (regional) inaghie, (turcism învechit) teclif, (variantă) pretențiune.  
Reveni
Reveni, verb
Sinonime: a se reîntoarce; a veni înapoi, a se înturna, a se returna, a se înapoia, a se întoarce, a reapărea; a se însănătoşi, a se înzdrăveni, a se remonta, a se redresa, a se întrema; a-şi recăpăta cunoştinţa; a retracta, a revoca, a retrage; a se cuveni, a trebui, a i se acorda.  
Util (utilă)
Util (utilă), adjectiv
Sinonime: bine-venit, bun, comod, eficace, eficient, folositor, judicios, necesar, operativ, potrivit, practic, prielnic, productiv, profitabil, salutar, trebuincios, (învechit) putincios, (învechit) trebnic, (rar) operant, (rar) trebuitor.  
Cerut
Cerut, adjectiv
Sinonime: cerșit, comandat, dorit, pretins, reclamat, revendicat, solicitat, trebuincios.

Cerut, substantiv
Sinonime: cerșit, cerșetorie, milogeală.  
Cuvenit
Cuvenit, adjectiv
Sinonime: nimerit, trebuincios, datorit, meritat.  
Destul
Destul, adjectiv
Sinonime: atât cât trebuie, în număr mare, (prea) mult, suficient.

Destul, adverb
Sinonime: aproape, atât cât trebuie, în număr mare, îndeajuns, (prea) mult, suficient, (regional) buget, (învechit) îndestul, relativ.

Destul, interjecție
Sinonime: Ajunge! Încetează!  
Dostoi
Dostoi, verb
Sinonime: a cadra, a cădea, a cuveni, a trebui.  
Claudica
Claudica, verb
Sinonime: a șchiopăta, a călca nesigur, a se împletici; a șovăi; (la figurat) a nu fi cum trebuie, a se clătina.  
Hie
Hie, substantiv (regional)
Sinonime: folos, lipsă, nevoie, seamă, treabă, trebuință.  
Utilitate
Utilitate, substantiv
Sinonime: folos, funcțiune, necesitate, trebuinţă, (popular) priinţă, (învechit) polză.  
Scadent (scadentă)
Scadent (scadentă), adjectiv
Sinonime: (despre datorii, obligații) ajuns la termenul de plată, ajuns la termenul prevăzut, care trebuie achitat, care trebuie onorat.  
Polză
Polză, substantiv
Sinonime: (învechit) câștig, folos, necesitate, polzuință, trebuință, utilitate.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://pc.dictoo.eu/

loading...


Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie